București, 12 ianuarie 2025: Zeci de mii de români protestează împotriva anulării alegerilor prezidențiale și cer repetarea imediată a turului doi cu primii doi clasați din primul tur de scrutin, scandând sloganuri precum „Make România Democracy Again” și „Turul doi, înapoi”.  

Curtea Constituțională batjocorește Constituția – Perversiunea alegerilor prezidențiale

1. Interzicerea candidaturii europarlamentarei Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale din 2024

Batjocurind Constituția țării, Curtea Constituțională a României (CCR) a privat-o europarlamentara română și conducătoarea Partidului opoziției S.O.S. România, avocata Diana Șoșoacă, pe 5 octombrie 2024 de dreptul de a candida la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 pe motivul opiniilor sale politice. În rezumat, CCR proclama că o opozantă NATO și UE precum Șoșoacă nu trebuie să devină președinte sub nicio formă, deoarece doar candidatura ei ar amenința „integrarea irevocabilă a României în structurile euro-atlantice”. Această „integrare”, adică, în limbaj simplu, subjugarea țării la dominația celor „400 de familii” din SUA (analogă cu cea a celor aproximativ 400 de senatori romani asupra, de exemplu, Numidiei sau a unui stat pseudo-grecesc pe care imperiul îl adăugase în „sfera sa de influență”) este mai presus de Constituția absorbitei țări, și cu asta basta! De altfel, doar „integrarea României în structurile euro-atlantice” îi poate „garanta” existența sa statală – nu a existat România înainte?! – și îl obliga pe președintele său să respecte și să protejeze apartenența la UE și NATO. Astfel, la alegerile prezidențiale trebuie să fie admiși doar acei candidați care, fără nicio îndoială, asigură îndeplinirea acestei obligații.  (1)

Această negare a dreptului de vot garantat în Constituție înseamnă desființarea dreptului de vot. Dacă poporul nu are voie să voteze pe cine dorește, atunci nu are voie să voteze deloc. (2) Numai reglementările formale privind candidatura sunt permise (de exemplu, privind depunerea la timp a candidaturii și altele asemănătoare). În România acestea sunt: cetățenia română a candidatului, depunerea a cel puțin 200 000 de semnături de alegători eligibili în sprijinul candidaturii (aceasta sunt peste 1% din alegătorii eligibili – pe care mai întâi trebuie să le aduni ca și candidat individual sau ca un nou partid de opoziție, încă mic), fără activitate în fosta poliție secretă „Securitatea”, vârsta minimă de 35 de ani, sănătate mintală și fără condamnare definitivă la o pedeapsă cu închisoarea în cursul căreia dreptul de a candida este revocat pentru o anumită perioadă încă neexpirată în ziua alegerilor. Aceasta este suficient de restrictivă, dar este totul.

Diana Șosoacă în clădirea Parlamentului României pe 20 decembrie 2020 ca senator nou ales fără cârpă OM"S".

Întrucât Șoșoacă îndeplinește toate condițiile legale, Biroul Electoral Central (BEC) (3) o aprobase, bineînțeles drept candidată pe 3 octombrie 2024. Prompt doi denunțători, probabil ținuți în rezervă în acest scop, apăreau pe scenă, printre care o Amalia Bellantoni (4), exclusă din partidul Dianei Șoșoacă pentru trădare – cam de calibrul moral al unora ca și Sheela sau Hartwig –, care, în interesul stăpânilor lor transatlantici, înaintau CCR o hârtie defâimatoare prin care solicitau ca Șoșoacă să fie exclusă din alegerile prezidențiale din cauza opoziției sa față de NATO și UE (RoExit).

În loc să arunce această hârțoagă cel mult în toaleta tribunalului, când hârtia igienică este încă o dată raționalizată, lacheii NATO în robe de judecători preluau acest apel cu cuvinte-cheie cu cea mai mare aviditate, și blocau (în mod analog monarhilor absoluți din epoca barocă, cărora le plăcea de asemenea să ia drepturile poporului smulse de la ei înapoi), într-un prim pas, dreptul poporului de a hotărî asupra oricărei modificări a Constituției (5), care era clar garantat în Constituție, prin decretând prin propria putere o dispoziție complet nouă privind condiția de eligibilitate pentru alegerile prezidențiale ca normă constituțională: toate declarațiile și aparițiile politice publice anterioare ale unui candidat trebuie să demonstreze dincolo de orice îndoială că acesta nu ar fi încălcat niciodată îndatoririle sale cetățenești de a „respecta Constituția” și de „a apăra democrația constituțională” oferind astfel garanția că va continua să le îndeplinească și în viitor. (6) Într-un al doilea pas, preoții oracolului bucureștean decretau că apartenența la UE și NATO să fie o bază irevocabilă a existenței țării ca stat și irevocabilitatea lor să fie, în mod ciudat, garantată de Constituție (care nu spune niciun cuvânt despre aceasta; dar așa se întâmplă când se predau scripturi sacre unor preoți smavolnici). Iată o mostră din dezgustătorul șuvoi de cuvinte al preoților oracolului bucureștean: 

"Integrarea euroatlantică și faptul că România face parte din marea familie europeană (...) reprezintă un punct de reper în istoria constituțională a statului, care indică o opțiune ireversibilă de tip constituțional. Este axiomatic că însăși adoparea Constituției din 1991 are semnificația respingerii regimurilor de tip totalitar, autoritarist sau anarhic, ceea ce înseamnă că pârghiile democratice nu pot fi folosite în scopul distorsionării/deformării/contestării a înseși ordinii constituționale astfel instaurate sau a parcursului european al României. Apartenența la UE și la NATO constituie garanția politică, respectiv militară a evoluției democratice a statului și a asigurării existenței statului de drept."

Acum lăudați-l pe stăpânul transatlantic! (Singurul lucru simpatic la creștinii timpurii era refuzul cultului imperial; sub robele lor lacheii români nu posedă acest avantaj.) Nimic de acest gen nu se regăsește în Constituție. Atât apartenența la UE, cât și cea la NATO sunt menționate doar ca relații contractuale (art. 148, 149), cum ele pot fi, bineînțeles, și anulate de un stat suveran, mai ales că în Constituție este numită în mod repetat apărarea suveranității ca obiectiv politic.  (7) Prin această lovitură, CCR se suprapune Constituției sau suveranității poporului și își împinge cuminte țara sa sub povara de plumb al imperialismului SUA. Chiar și împotriva imperialismului otoman de altădată, statele predecesoare României reacționau mai încăpățânat, uneori chiar curajos, alteori aproape deloc, dar niciodată într-un mod atât de servil.

O altă perspectivă sumbră se conturează în reacția UE, care binecuvânta cu tăcerea sa elocventă batjocorirea Constituției României și la următoarea sesiune a Parlamentului UE din 7 octombrie 2024 se refuza Dianei Șoșoacă dreptul la cuvânt, care îi revine în calitate de europarlamentar: abia la ora 23.00 i sa dat cuvântul Dianei Șoșoacă în fața rândurilor de scaune în mare parte goale, iar atunci microfonul i s-a închis imediat după expirarea timpului de vorbire de un minut. În plus, ea era exclusă de la următoarele 7 ședințe sub pretextul că ar fi „nesocotit demnitatea Parlamentului” la 18 iulie 2024. Într-adevăr, microfonul era închis atunci când Șoșoacă cerea ca politnika Ursula von der Leyen să fie urmărită penal pentru abaterile sale din timpul dictaturii covid și pentru agitația belicoasă împotriva Rusiei, iar apoi era chiar dată afară prin forță din sala parlamentului de o jumătate de duzină de slugi. Cine a nesocotit pe cine sau ce a nesocotit aici?!?

O opozantă combativă precum Șoșoacă, care reușa să împiedice înfățișarea lui Zelenski, eroul de război al Blocului Vestic, în Parlamentul României în octombrie 2023 și a cărei susținere a suveranității și independenței României (RoExit și ieșire din NATO) se întâlnește cu o simpatie și un sprijin crescând în rândul populației, în special în rândul tinerilor, trebuie să fie deja de mult timp un ghimpe în coasta ambasadei SUA la București și curtenilor sai din UE. La urma urmei, România, unde SUA își extinde în prezent baza aeriană de lângă Constanța cu centrul său secret de tortură în cea mai mare bază militară de pe teritoriul european – chiar mai mare decât Ramstein – și unde rachetele sale nucleare îndreptate spre Rusia sunt staționate lângă Deveselu, este acum cel mai important stat de pe front alături de Polonia. Și zi și noapte, o parte majoră a aprovizionării militare rulează spre frontul ucrainean, în timp ce, în direcția opusă, grânele din câmpurile ucrainene preluate acum în posesie de monocapitaliștii americani Soros, Rockefeller, Gates etc. ajung în comerț.

2. CCR intervine în alegerile prezidențiale în curs și anulează rezultatul de până acum

După excluderea samavolnică a Dianei Șoșoacă de la alegerile prezidențiale, românii, care, având în vedere sărăcirea și privarea lor de drepturi, nu doresc să fie chiar aruncați în războiul împotriva Rusiei, își îndreptau atenția către Călin Georgescu, tăinuit de „presa de calitate” și, prin urmare, în mare parte necunoscut până acum, cu cererea sa de o stopare imediată a sprijinului militar și financiar pentru Ucraina. Acum aceștia se mobilizau cu atât de mult succes pentru alegerea sa, în principal prin TikTok și schimburi de idei personale, încât Georgescu s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, cu 22,94% din voturi.

CCR declara valid acest prim tur de scrutin la 2 decembrie și a dat undă verde pentru turul doi între cei mai bine plasați doi candidați, printre care Georgescu, la 8 decembrie 2024. Georgescu primea un sprijin suplimentar pentru acest al doilea tur de scrutin: George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care obținuse 13,86% din voturi în primul tur de scrutin cu cererea sa de încetare a sprijinului pentru Ucraina și pace cu Rusia, precum și pentru restabilirea suveranității României, ratând astfel turul al doilea, chema înțelept și îndatorat cauzei, imediat la alegerea lui Georgescu în turul al doilea.

Politnikii bucureșteni și bruxellezi constatau cu spaimă că 36,8% din alegătorii români, adică voturile pentru Georgescu și Simion, le scăpau de sub control și de bombardarmentul lor propagandistic, ceea ce arată acuma că, credința în presă se sfărâmițează clar. Fiindca se temeau că acest trend se va continua și la alegerile parlamentare programate pentru 1 decembrie 2024 și că Georgescu va ieși învingător în turul doi al alegerilor din 8 decembrie, au trimis pe teren mediile de calitate deja menționată ca să bată toba pentru anularea alegerilor sub sloganul: „Amestecul puterilor străine”. Ei bine, faptul că Soros & Co., adică „puterile străine”, cumpără un ziar după altul pentru a influența nu numai alegerile nu este nimic nou. Numai că, în mod ciudat, nu de acești domni este vorba aici. Președintele statului convoca prompt Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Dar pentru că ambasadoarea americană Kathleen Kavalec inițial fluiera înapoi câinii ei grăbiți și imprudenți, deoarece o anulare cu puțin timp inainte de alegerile parlamentare ar fi facut să crească și mai mult sprijinul pentru partidele care il susțin pe Georgescu, CSAT și-a exprimat doar "marea îngrijorare", oftând; CCR amâna decizia până a doua zi după alegerile parlamentare. La unisono-mediile foloseau această perioadă și exagerau în a turna găleată după găleată de murdărie pe Georgescu și de a transforma în mod mincinos succesul său electoral ca fiind rezultatul unei campanii controlate de ruși și chinezi care i-a luat prin surprindere pe românii neștiutori („Rușii plăteau influenceri”).

Când, în ciuda acestei incitarii, aproximativ 32% dintre alegătorii români au votat din nou pentru cele trei partide de opoziție AUR, S.O.S. și POT (8) la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, cu o creștere puternică a prezenței la vot (52,5% față de 31,9% în 2020), (din cei peste 770.000 de alegători care participau la vot în străinătate 55,7% votau în favoarea acestor trei partide, și chiar peste 67-68% în Germania sau Italia) aceasta genera ca valul de sprijin pentru Georgescu să se umfle tot mai mult în cele câteva zile până la al doilea tur de scrutin. Astfel, cel târziu în ziua în care secțiile de votare din străinătate s-au deschis cu două zile înaintea celor din țară, nici poporul, nici dușmanii săi nu aveau cea mai mică îndoială că Georgescu va fi ales președinte. Washington vedea și el în același fel, motiv pentru care secretarul de stat american Blinken avertiza atunci amenințător, la 5 decembrie 2024, cu o ruptură a relațiilor americano-române, până acum atât de consensuale, adică le ordona vasalilor săi de la București să acționeze. CCR asculta și arunca tabla de joc de pe masă în timpul jocului: La 6 decembrie, turul doi de scrutin se desfășura în străinătate de trei ore, iar numeroși alegători votaseră deja, când CCR oprea alegerile și își răstoarnă astfel hotărârea sa ireversibilă din 2 decembrie, prin care declarase valid primul tur de scrutin, și declară alegerile prezidențiale nule în ansamblu. Prin această lovitură cinică de forță, România a părăsit rândurile statelor chiar și numai formal democratice, la fel cum a făcut-o Reich-ul German în 1932 prin lovitura de stat a lui Papen împotriva guvernului ales al celui mai important stat parțial al său (ceea ce Goebbels ințelegea imediat corect și despre care, din punctul său de vedere, pe bună dreptate, se bucura extraordinar).

Numai repetarea rapidă a scrutinului suprimat și pedepsirea înalților trădători vinovați de împiedicarea acestuia, așa cum prevede legea, ar putea remedia prejudiciul. O Uniune Europeană care crede numai un singur cuvânt din auto-lauda sa unctuoasă ar trebui să forțeze reluarea turul doi sau să excludă România. Dar le cunoastem ce se joacă ... 

Michail Rodinescu

Addendum

„Am făcut-o în România și, evident, va trebui să o facem și în Germania, dacă va fi necesar” – cuvinte deschise cu care comisarul european francez Thierry Breton, recent încă în funcție, amenința, având în vedere sprijinul lui Elon Musk pentru partidul AfD (Alternativa pentru Germania), într-un interviu acordat canalului francez de știri RMC (BMFTV) la 9 ianuarie 2025, că, în cazul unui rezultat nedorit, Comisia UE (!) va anula alegerile parlamentare germane pe 23 februarie 2025 (Berliner Zeitung 11.1.2025). Deci România este doar un exercițiu de probă pentru anularea rezultatelor nepopulare ale alegerilor în statele vasale ale bandei Soros-Rockefeller! Discursul președintelui german Steinmeier cu ocazia dizolvării parlamentului german la 27 decembrie 2024 spune mult: acesta a „avertizat” asupra amestecului străin în alegerile federale din februarie 2025 ca fiind un „pericol pentru democrație”, „fie sub acoperire, așa cum aparent s-a întâmplat recent în alegerile din România [sic!], fie deschis și flagrant, așa cum se face în prezent în mod deosebit de intens pe Platforma X”. 
O, da: Asemenea, guvernul polonez Tusk pretinde brusc că a descoperit o „conspirație rusă” pentru a influența alegerile din mai.

Note:

2 Cine vrea să știe exact, îl găsește formal în art. 37 în legătură cu art. 16 alin. 3 și 40 alin. 3 din Constituția României, care poate fi găsit la adresa: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/03/Constitutia-2003.pdf

Din KETZERBRIEFE Nr. 249 (februarie/martie 2025)